{"id":221,"date":"2021-02-27T09:38:34","date_gmt":"2021-02-27T09:38:34","guid":{"rendered":"https:\/\/futura.agentweb.ro\/?page_id=221"},"modified":"2021-02-27T09:39:43","modified_gmt":"2021-02-27T09:39:43","slug":"istoria-minoritatii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/futura.ro\/it\/istoria-minoritatii\/","title":{"rendered":"Storia della minoranza"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Rela\u021bia cultural\u0103 între România \u0219i Italia se na\u0219te în jurul anului 100 D.H. prin intrarea în teritoriul Dacic al imperiului lui Traian. Din acel moment cultura \u0219i obiceiurile s-au îmbibat unul în celalalt formând un singur popor: românii care sunt lega\u021bi italienilor prin sânge \u0219i prin cultura comun\u0103. De atunci aceast\u0103 legatur\u0103 a fost nu numai p\u0103strat\u0103 dar \u0219i înt\u0103rit\u0103 pân\u0103 în zilele de ast\u0103zi.<\/p>\n

Din punct de vedere istoric mai recent, Republica Genova a fost cea care a stabilit primele contacte între Italia \u0219i România în anii 1200-1300, atunci când Constan\u021ba devenise baza comercial\u0103 a genovezilor. La Constan\u021ba a fost construit Farul Genovez, care a rezistat peste timp. Genovezii au fondat mai multe porturi de la gurile Dun\u0103rii, inclusiv „Vicina” (lâng\u0103 Isaccea), (Sfântu Gheorghe) \u0219i „San Giorgio” (Giurgiu). Imperiul Otoman a distrus aceste a\u0219ez\u0103ri. În 1821 un nou val de italieni a ajuns în România, de la Friuli \u0219i Veneto.<\/p>\n

În unele ora\u0219e din Transilvania au existat cartiere italiene, precum Olosigul (Italienimea) \u0219i Velen\u021ba din Oradea. Erudi\u021bi din Italia au ocupat func\u021bii de seam\u0103, precum Rogerius, care a devenit canonic, Giorgio Martinuzzi, guvernator etc. În \u021aara Româneasc\u0103 Anton Maria Del Chiaro a ocupat func\u021bia de secretar al domnitorului Constantin Brâncoveanu.<\/p>\n

Prezen\u021ba italienilor în România este mult mai semnificativ\u0103 decât apare în multe din materialele specifice minorit\u0103\u021bilor editate în ultimul timp. În majoritatea acestor documente se invoc\u0103 cifra de 3.331 de persoane. Se \u0219tie acum, c\u0103 a recunoa\u0219te, la un moment dat în istorie c\u0103 sunt italieni, a însemnat pentru cet\u0103\u021benii români cu aceast\u0103 origine, mai ales dup\u0103 anii 1947, un act de curaj. Drept pentru care, mul\u021bi au preferat s\u0103 ascund\u0103 c\u0103 au aceast\u0103 origine. Au ascuns acte, documente, \u0219i-au schimbat numele, \u0219i-au schimbat cet\u0103\u021benia pentru a avea acelea\u0219i drepturi cu majoritatea. Unii au preferat s\u0103 se întoarc\u0103 în Italia, l\u0103sând în urm\u0103 rude, p\u0103rin\u021bi, fra\u021bi, copii \u0219i tot ce au agonisit o via\u021b\u0103.<\/p>\n

Nu este jude\u021b în România unde s\u0103 nu se fi declarat la recens\u0103mânt m\u0103car câ\u021biva italieni. În num\u0103r mare, chiar în grupuri compacte, au venit începând cu secolul al XVIII-lea \u0219i mai ales de la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea, emigrând în Transilvania, Bucovina, Banat \u0219i Basarabia. Motivul a fost în principal cel economic. S-au stabilit \u0219i au întemeiat comunit\u0103\u021bi în locuri diferite din \u021bar\u0103. S-au a\u0219ezat acolo unde au g\u0103sit de lucru corespunz\u0103tor preg\u0103tirii \u0219i profesiei lor. Totu\u0219i, cei mai mul\u021bi italieni pot fi întâlni\u021bi în ora\u0219e. Marea comunitate care a existat la Târgovi\u0219te prin anii 1937, a impus la un moment dat necesitatea înfiin\u021b\u0103rii unei agen\u021bii consulare italiene. Aceasta se întemeiase pe numeroasele familii de constructori veni\u021bi aici în mare exod în timpul regelui Carol I de Hohenzollern între anii 1887-1897.<\/p>\n

Italienii pot fi astfel întâlni\u021bi în marile aglomer\u0103ri urbane ca: antreprenori, unde au participat la construirea unor mari edificii în Bucure\u0219ti, Ploie\u0219ti, Câmpulung-Muscel, Craiova, Gala\u021bi, Suceava, Ia\u0219i, Sinaia, Timi\u0219oara, Târgovi\u0219te, Pite\u0219ti, Sibiu, Bra\u0219ov \u0219i alte localit\u0103\u021bi. Au lucrat la drumuri \u0219i poduri, \u0219osele, c\u0103i ferate, aduc\u021biuni de ap\u0103, viaducte, dar \u0219i fântâni, biserici, monumente funerare, b\u0103nci, \u0219coli. M\u0103rturie stau: spitalul Col\u021bea \u0219i multele mozaicuri de la Palatul Cotroceni, Casa de Economii \u0219i Cercul Militar din Bucure\u0219ti, podul de la Cernavod\u0103, calea ferat\u0103 Bra\u0219ov-Bucure\u0219ti, Liceul Dinicu Golescu \u0219i biserica Flamand\u0103 – Câmpulung Muscel, catedralele din Craiova \u0219i Gala\u021bi… O categorie aparte în cadrul minorit\u0103\u021bii italiene din România o constituie comercian\u021bii. Pentru ace\u0219tia, România a însemnat o bun\u0103 pia\u021b\u0103 de lucru în toate timpurile. Îi întâlnim mai ales în porturile de la Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103. La Constan\u021ba, în porturile Gala\u021bi \u0219i Br\u0103ila (unde exist\u0103 una din marile Burse de grâu din Europa) au format comunit\u0103\u021bi care exist\u0103 \u0219i azi. Dovad\u0103 a m\u0103rimii \u0219i importan\u021bei acestor comunit\u0103\u021bi stau consulatele italiene care au func\u021bionat la Constan\u021ba, Gala\u021bi \u0219i Br\u0103ila, dar \u0219i edificii unde se întâlneau membri comunit\u0103\u021bilor numite „Casa Italia”.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rela\u021bia cultural\u0103 între România \u0219i Italia se na\u0219te în jurul anului 100 D.H. prin intrarea în teritoriul Dacic al imperiului lui Traian. Din acel moment cultura \u0219i obiceiurile s-au îmbibat unul în celalalt formând un singur popor: românii care sunt lega\u021bi italienilor prin sânge \u0219i prin cultura comun\u0103. De atunci aceast\u0103 legatur\u0103 a fost nu… Leggi tutto »Storia della minoranza<\/span><\/a><\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"neve_meta_sidebar":"left","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"off","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"class_list":["post-221","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/221","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=221"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/221\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":227,"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/221\/revisions\/227"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=221"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}