{"id":228,"date":"2021-02-27T09:40:02","date_gmt":"2021-02-27T09:40:02","guid":{"rendered":"https:\/\/futura.agentweb.ro\/?page_id=228"},"modified":"2021-02-27T09:41:39","modified_gmt":"2021-02-27T09:41:39","slug":"emigratia-italiana-in-romania","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/futura.ro\/it\/emigratia-italiana-in-romania\/","title":{"rendered":"L'emigrazione italiana in Romania"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Emigra\u0163ia italian\u0103 în România, fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri, nu a fost foarte important\u0103 numeric. Datele pe care inspectorul italian le putea culege erau oferite de Direc\u0163ia general\u0103 a statisticii din Italia, care lua în considerare num\u0103rul de pa\u015fapoarte vizate. Acest aspect face ca datele s\u0103 nu fie demne de crezare. Odat\u0103 ob\u0163inut pa\u015faportul, nu se putea \u015fti cu exactitate câ\u0163i italieni se deplasau cu adev\u0103rat în România, mul\u0163i dintre italienii care emigrau în România c\u0103l\u0103toreau cu pa\u015fapoarte ale c\u0103ror vize erau înglobate în num\u0103rul total de pa\u015fapoarte acordate \u015fi pentru alte \u0163\u0103ri cum sânt Serbia, Bulgaria, Turcia, Grecia sau Muntenegru, pentru care Statistica Italian\u0103 ofer\u0103 o singur\u0103 cifr\u0103 nedivizat\u0103 pe fiecare \u0163ar\u0103 \u015fi, în sfâr\u015fit, pentru c\u0103 pa\u015faportul era valabil numai pe trei ani. Cifra total\u0103 de pa\u015fapoarte emise pentru \u0163\u0103rile enumerate mai sus între 1893 \u015fi 1909 nu a dep\u0103\u015fit 7,72% din totalul pa\u015fapoartelor emise de Italia \u015fi a coborât la 0.40% în anul 1901. Alt\u0103 cifr\u0103, mai demn\u0103 de luat în considerare, este acea a pa\u015fapoartelor vizate de Consulatele italiene în România. Di Palma di Castiglione public\u0103 un tabel din care rezult\u0103 c\u0103 între anii 1901 \u015fi 1911 autorit\u0103\u0163ile italiene în România au vizat 26.711 de pa\u015fapoarte, circa 2428 pe an. Dar \u015fi aceast\u0103 cifr\u0103 este pus\u0103 sub semnul întreb\u0103rii, deoarece mul\u0163i italieni nu se preocupau s\u0103 aib\u0103 la zi pa\u015fapoartele spre a fi vizate la grani\u0163\u0103, pentru a evita eventuale taxe, cu toate c\u0103 legea român\u0103 o impunea.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, autorit\u0103\u0163ile române public\u0103 statistici despre emigra\u0163ie numai pentru anii 1908, 1909, 1910, cu date trunchiate referitoare la num\u0103rul italienilor în România. În mare, se poate presupune c\u0103 emigra\u0163ia temporar\u0103 italian\u0103 în România oscileaz\u0103 de la 5.500 \u015fi 6.500 în anii boga\u0163i pentru a ajunge ca în anii de secet\u0103 dintre 1899 \u015fi 1902 s\u0103 fie aproape inexistent\u0103. Dar, dac\u0103 numeric italienii care emigrau în România nu erau importan\u0163i, din punct de vedere al nivelului de bog\u0103\u0163ie de capital financiar sau uman, profesional, importan\u0163a se face sim\u0163it\u0103. Ei erau exclusiv muncitori specializa\u0163i, care câ\u015ftigau uneori a\u015fa de bine, încât î\u015fi puteau permite s\u0103 fac\u0103 economii consistente. Emigra\u0163ia temporar\u0103 în România era compus\u0103 din dou\u0103 grupuri de italieni: zidari \u015fi speciali\u015fti în prelucrarea pietrei \u015fi a lemnului. A\u015fa cum am v\u0103zut, nu erau simpli tagliapietre e tagliaboschi, ci mai\u015ftri în utilizarea acestor materiale în construc\u0163ii. Din acest motiv italienii se bucurau de o unanim\u0103 apreciere în România \u015fi erau la fel de bine v\u0103zu\u0163i în Italia cei care munceau sezonier în România, deoarece câ\u015ftigau salarii care le permiteau s\u0103 acumuleze. Numai italienii erau capabili, la Bucure\u015fti, s\u0103 zideasc\u0103 doi metri cubi \u015fi jum\u0103tate (un metru cub are 265 de c\u0103r\u0103mizi mai mari decât cele folosite în Italia, de circa 5,5 kilograme fiecare) pe zi \u015fi s\u0103 realizeze finisajele externe.<\/p>\n

În ceea ce prive\u015fte salariile, ele erau stimulate de c\u0103tre antreprenori prin premii, ca s\u0103 anticipeze termenul de realizare al lucr\u0103rii. Salariile se demonstreaz\u0103 a fi mai mici în Moldova, unde exista concuren\u0163a muncitorilor macedoneni care acceptau salarii mult mai reduse decât italienii (de la 5 la 8 lire pe zi) \u015fi cre\u015fteau la Bucure\u015fti, unde nu se f\u0103cea rabat de la calitate, capitala ornându-se de noi edificii la care erau implica\u0163i cei mai buni muncitori italieni care se g\u0103seau pe pia\u0163a muncii.<\/p>\n

Un detaliu care spune multe despre diferen\u0163a de calitate a vie\u0163ii (nivel de trai) dintre Italia \u015fi România este modul în care erau catalogate, ca fiind „a\u015fa de joase”, camerele în care dorm muncitorii italieni – de la 2,5 la 3 metri, în\u0103l\u0163ime care va fi standardizat\u0103 în construc\u0163iile de factur\u0103 realist-socialist\u0103 din România comunist\u0103. Nu existau case etajate \u015fi pe jos, ca pardoseal\u0103, aveau numai p\u0103mânt b\u0103t\u0103torit.<\/p>\n

Muncitorii italieni din construc\u0163ii erau exper\u0163i \u015fi acest lucru este vizibil din num\u0103rul redus de accidente de munc\u0103 în România unde, remarca inspectorul italian cu candoare, „cl\u0103dirile sânt joase, maximum ating 17 metri de în\u0103l\u0163ime, rare sânt casele cu mai mult de trei etaje”. Zidarii italieni erau obi\u015fnui\u0163i cu alte în\u0103l\u0163imi, s-au distins în America în munci care erau la limita acroba\u0163iei, la ridicarea zgârie-norilor din New York.<\/p>\n

O alt\u0103 categorie era cea a arhitec\u0163ilor, care au purtat cu ei nu numai arta de a construi cl\u0103diri, ci \u015fi viziunea urbanistic\u0103 ce lipsea Bucure\u015ftiului \u015fi marilor ora\u015fe române\u015fti. Numero\u015fi arhitec\u0163i italieni vor construi opere importante în România. Mul\u0163i dintre ei provin din Veneto. Exista \u015fi o afluen\u0163\u0103 a pictorilor \u015fi sculptorilor italieni, care înso\u0163eau adeseori pentru completarea operelor, pe arhitec\u0163i. \u0162inea deja de tradi\u0163ie; primii profesori de desen ai pictorilor români erau italieni care activau în institu\u0163ii de pionierat cultural cum era Academia Mihailean\u0103, deseori spirite revolu\u0163ionare care legaser\u0103 amici\u0163ie cu revolu\u0163ionarii români în anii de formare \u015fi care, odat\u0103 „institu\u0163ionaliza\u0163i” la întoarcerea în Patrie, chemau în ajutorul construirii modernit\u0103\u0163ii române\u015fti amicii italieni cunoscu\u0163i în anii de formare în Italia.<\/p>\n

Tagliaboschi, adic\u0103 cei care prelucreaz\u0103 \u015fi exploateaz\u0103 lemnul, intrau în România o lun\u0103 dup\u0103 zidari, în mas\u0103 veneau în iunie \u015fi plecau în Italia în noiembrie. Soseau la Râmnicu Vâlcea, la Buz\u0103u \u015fi în Moldova la Putna. Majoritatea erau friulani din Pontebba. Cu timpul cei care veneau la Râmnicu Vâlcea s-au stabilit la Brezoi, în România.<\/p>\n

Un aspect important al convie\u0163uiri românilor cu minoritatea italian\u0103 este acela al adopt\u0103rii unuia dintre elementele civilizatoare cele mai definitorii – dieta italian\u0103, consistent\u0103 \u015fi capabil\u0103 s\u0103 dea for\u0163\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tate muncitorilor dintr-un sector în care energia fizic\u0103 joac\u0103 un rol decisiv. Românii care deveneau tagliaboschi abandonau m\u0103m\u0103liga \u015fi ceapa, pentru a putea, prin modul de a se hr\u0103ni, s\u0103 fac\u0103 concuren\u0163\u0103.<\/p>\n

Un aspect fundamental al fenomenului emigra\u0163ional dintotdeauna \u015fi de pretutindeni este cel al trimiterii banilor în patrie – le rimesse. Afl\u0103m c\u0103 tagliaboschi nu trimiteau to\u0163i banii în Italia, ci numai o parte, restul purtându-l cu ei la întoarcere. Costul era avantajos: la 100 de lire costa 1,5 – 2 lire pentru expediere.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea regimului Comunist, România a devenit \u021binta primar\u0103 al oamenilor de afaceri din Italia care s-au deplasat în \u021bara pontic\u0103 pentru a crea afaceri durabile \u0219i pentru a ajuta la dezvoltarea economic\u0103 a României. Aceast\u0103 deplasare a fost a\u0219teptat\u0103 \u0219i favorizat\u0103 de catre a\u0219tept\u0103rile cet\u0103\u021benilor români care se considerau fra\u021bi de sânge al poporului italian. Aceast\u0103 comunitate a fost sigur cea mai integrat\u0103 \u0219i cea mai mare al teritoriului românesc, ceea ce a produs nu doar rela\u021bii economice ci \u0219i nenum\u0103rate alte rela\u021bii de natur\u0103 interetnic\u0103 care au decretat rena\u0219terea comunit\u0103\u021bii Italo-Române.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emigra\u0163ia italian\u0103 în România, fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri, nu a fost foarte important\u0103 numeric. Datele pe care inspectorul italian le putea culege erau oferite de Direc\u0163ia general\u0103 a statisticii din Italia, care lua în considerare num\u0103rul de pa\u015fapoarte vizate. Acest aspect face ca datele s\u0103 nu fie demne de crezare. Odat\u0103 ob\u0163inut pa\u015faportul, nu se… Leggi tutto »L'emigrazione italiana in Romania<\/span><\/a><\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"neve_meta_sidebar":"left","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"off","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"class_list":["post-228","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/228","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=228"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/228\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":235,"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/228\/revisions\/235"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/futura.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=228"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}